Averea netă a românilor a ajuns anul trecut la 1.000 de miliarde de lei, din care 700 de de miliarde reprezentau activele imobiliare. Pentru a explica ponderea ridicată a proprietăților imobiliare în totalul avuției românilor trebuie să ne întoarcem în timp, în primii ani de după căderea regimului comunist. La acel moment, generația ajunsă la maturitate a beneficiat de o masivă împroprietărire realizată de FSN, apartamentele care au aăarținut statului putând fi cumpărate în schimbul unor sume derizorii.
După ce majoritatea românilor au devenit proprietari ai unor apartamente, achiziționate în schimbul unor sume modice, România s-a confruntat cu un proces inflaționist, ceea ce a condus la o majorare accelerată a valorii proprietăților imobiliare. În acest fel am asistat și la o creștere a averii românilor, având la bază evoluția prețurilor imobilelor.
Începând din anii 2003-2004, a apărut o efervescență în zona creditării, ceea ce a dat naștere unei noi faze, respectiv achiziția de locuințe cu ajutorul creditelor bancare. Această fază a durat până în 2007-2008, impulsionată și de aderarea României la Uniunea Europeană și de scăderea dobânzilor practicate de bănci în cazul împrumuturilor. În această fază a avut loc o creștere spectaculoasă a valorii proprietăților.
În anii de criză, căderea pieței imobiliare a avut ca efect și o scădere a valorii proprietăților imobiliare și implicit a avuției românilor. După criză, începând din anul 2014, piața imobiliară a început să crească din nou, pe măsură ce creditarera a revenit pe un trend ascendent. În prezent avem valori mari ale proprietăților, în special în marile orașe, în principalii poli economici ai României, cum sunt București, Cluj sau Timișoara. Majorarea valorii proprietăților imobiliare a condus la o creștere a averii românilor, cu observația că noua generație, tinerii, s-au îndatorat pentru a putea achiziționa o locuință, pe când generațiile mai bătrâne dețin astfel de proprietăți fără a avea și datorii.
Astăzi asistăm la o creștere spectaculoasă a valorii proprietăților imobiliare, generată de avansul spectaculos al creditării, dar și de creșterea susținută a PIB-ului, însoțită de o majorare a veniturilor populației. Acest fenomen este mult mai accentuat în marii poli de dezvoltare și în marile centre universitare, unde părinții cu posibilități financiare preferă să achiziționeze un apartament pentru copii care vor urmează cursurile unei facultăți. Este evident că avem de-a face o o încălzire a pieței imobiliare, care, mai devreme sau mai tâziu, se va sfârși prin apariția unei noi crize în sectorul imobiliar.