Ne aflăm în această perioadă într-unul dintre cele mai critice momente ale crizei, iar deciziile majore ce se iau acum la nivel global pot face diferența între ieșirea din impasul economic sau continuarea declinului, acestea putând avea consecințe nedorite și puțin previzibile.
Perspectiva în această lume globalizată, în care numai câteva țări emergente din și cu preponderență cele din grupul BRICS susțin ritmuri înalte de creștere economică, va conduce spre o repoziționare pe termen lung a eșichierului economic global, cu efecte imprevizibile pe termen lung.
Deși economiile de pe cele două țărmuri ale Atlanticului, cea americană și cea din UE, sunt în strânsă interdependență și au constituit în ultimul secol motorul economiei globale, abordarea acestora în fața crizei este total diferită. Dacă SUA încurajează consumul prin taxe scăzute și pomparea de bani în sistemul financiar pentru revigorarea economiei (poate și datorită faptului că dețin monopolul tipăririi de dolari), Europa joacă pe cartea ajustării cheltuielilor și a consumului, prin ținerea sub control a deficitelor, cu riscuri semnificative asupra șanselor de impulsionare a creșterii economice. Viitorul ne va spune care din aceste două politici vor fi cele care vor scoate lumea din criză sau poate va exista o altă cale venită de pe alt continent.
Politica de austeritate europeană este puternic influențată negativ de atitudinea total diferită în fața crizei, în special ale țărilor mediteraneene, obișnuite cu un stil de viață mai lejer, în contrast cu cel al țărilor nordice, în special Germania, pe care stă practic o mare parte a problemelor generate de deficitele europene.
Orice decizii ar lua liderii Europei, acestea vor trebui înțelese și acceptate de cetățenii care vor suporta în ultimă instanță povara ieșirii din criză. În aceste decizii trebuie ținut seama de diferențele majore dintre țările europene care constituie, de altfel, cheia succesului acestor demersuri.
Din păcate România a pierdut șansa de a se relansa în 2010, odată cu ajustarea abruptă și concomitentă a veniturilor și a creșterii taxelor, fiind azi, în lipsa investițiilor străine și a procentului nesemnificativ de atragere a fondurilor europene, în situația riscantă de a depinde exclusiv de relansarea economiilor în care avem exporturi semnificative.